Sunt învinsă şi învingătoare.
Alerg ca o gazelă obeză care are ciment în mușchi. Mă doare, mă doare și strâng din dinți că nu am de ales.Trebuie să ajung și durerea mă seacă. Toate astea din prostia mea.
Sunt aceeaşi însă cu ceva mai multă experienţă şi cu lecţia învăţată.Toate încă le trăiesc prin cele 6 participări la Marathon 7500. Eu alerg pentru mine, că mă face să mă simt bine, că ajung să mă cunosc mai bine. Că atunci când îmi este greu mintea mea inventează motive, probleme să mă opresc şi îmi place să le observ şi să trec mai departe. Că mă dezbracă foaie cu foaie şi îmi dau seama căt de simplă sunt de fapt şi de cât de puţin am nevoie să fiu. Câteodată o rază de soare, sau un strop de apă, o pauză. Pe mine experienţele astea mă fac umilă,recunoscătoare şi să trăiesc acum. Cât de frumoasă este simplitatea în viaţă.